În lumea noastră contemporană, mediul devine din ce în ce mai complicat, inundat de distrageri și tentații atrăgătoare care reprezintă un risc pentru capacitatea noastră de a rămâne concentrați și conectați cu natura și universul.
Deși mediul extern al vieții noastre s-a schimbat profund de-a lungul secolelor, condiția, experiența și scopul uman rămân nealterate. Pentru o schimbare temeinică este necesar să lucrăm spre progres din interiorul nostru, nu din mediul extern. Explorează și experimentează străfundurile tale interioare, acolo e cheia.
Trebuie să te explorezi pe tine însuți, sincer și fără teamă. Evoluția și creșterea nu sunt un angajament pasiv, ci o hotărâre activă și sinceră de a curăța inima și de a limpezi mintea. Nu este suficient să citim, să stăm și să vorbim, nu trebuie să acceptăm nimic decât dacă noi înșine l-am validat și experimentat. Adevărurile neexperimentate degenerează rapid în dogmatism.
“Dacă te arunci într-o mare, fără nici o îndrumare, acest lucru este plin de pericol, pentru că omul confundă lucrurile care apar în el însuși cu lucruri care apar în altă parte. Dacă, pe de altă parte, călătorești pe o mare cu o navă, acest lucru este periculos, deoarece există pericolul de atașare la vehicul. Într-un primul caz, finalul nu este cunoscut și nu există nicio îndrumare. În celălalt caz, mijloacele devin un scop și nu există nici o sosire.” – Al-Niffari
Pentru a putea evolua, este necesar să ne dezvoltăm următoarele abilități.
Observarea
Observarea este atenție fără judecată și tensiune. Capacitatea de a fi martor și de a-ți aminti în detaliu ceea ce ai observat este capacitatea de bază de a te explora pe tine, gândurile, emoțiile și comportamentul.
O modalitate excelentă de a practica observația este să faci plimbări regulate în cartierul tău și să te concentrezi asupra unui anumit obiect, de exemplu un copac. După fiecare plimbare, amintește-ți detaliile copacului. În timpul plimbărilor ulterioare, verifică acuratețea observațiilor și observă și mai multe detalii. Observă orice modificări sau evoluții în aspectul copacului.
Concentrarea
Concentrarea este atenție cu capacitatea de a se concentra complet pe subiectul contemplației, emoției, gândului sau ideii, ignorând în același timp distragerile. Concentrarea noastră ar trebui să devină absorbită și să rămână nemișcată de forțele mediului extern, cu rezultatul suspendării eului nostru.
Pentru a exercita concentrarea, selectează un obiect, cum ar fi un ornament mic, o flacără de lumânare sau un loc pe perete. Concentrează-te numai pe acest obiect timp de aproximativ 10 minute. Observă forma, culoarea, textura și detaliile acestuia. Când apar distrageri, întoarce-ți calm atenția asupra obiectului, fără a judeca.
Vizualizarea
Exercițiile și meditațiile necesită capacitatea de a vizualiza, de a forma și de a crea în mod conștient obiecte și situații. Vizualizarea este una dintre abilitățile cheie.
Nu există nimic mai puternic decât gândul. Vizualizarea este procesul de valorificare a gândirii într-o manieră constructivă pentru curățarea inimii și minții noastre și pentru extinderea conștiinței.
Aveți grijă, imaginația nu este vizualizare. Vizualizarea este construirea de imagini prin pași conștienți către un scop definit. Imaginația este un proces spontan, nu ghidat de un gând conștient, ne imaginăm ceea ce avem deja în subconștient. Prin vizualizare ne rescriem subconștientul.
Pentru a-ți exersa abilitățile de vizualizare, imaginează-ți un peisaj seren și observă creșterea treptată a unei semințe într-un copac complet format. Vizualizează procesul complicat de transformare, de la germenul inițial până la baldachinul maiestuos care se întinde spre cer. Prin acest exercițiu, îți cultivi și abilitățile de observație și concentrare.
Introspecția
Introspecția este explorarea interioară a noastră înșine, pentru a găsi sursele comportamentului nostru emoțional și rațional. Cu scopul de a înțelege de ce facem lucrurile pe care le facem, de ce reacționăm așa cum reacționăm. Studiem gândurile și formele emoționale pe care le adăpostim în subconștientul nostru și ne exprimăm zilnic.
Prin introspecție, determinăm la ce subiect ar trebui să lucrăm în timpul meditației. Introspecția se face de obicei zilnic, la sfârșitul zilei.
Meditația
Meditația constă în principal din două părți. Prima parte constă în calmarea gândurilor și emoțiilor ca fază de pregătire. A doua parte presupune o serie de reflecții succesive în direcția dezvoltării condițiilor pentru o expunere intimă la energiile sacre.
Cu subiectul determinat de observația în timpul introspecției și folosind atât concentrarea, cât și vizualizarea, trecem dincolo de experiența subiectivă a gândurilor și acțiunilor noastre greșite zilnice. Ne aliniem cu universalul și eternul în această transformare.
Voința
În practica meditației, progresul are loc treptat și la diferite niveluri. Fie că este măreț sau mic, fiecare pas pe care îl faci are o semnificație. Să te grăbești înainte nu este fezabil. Mai degrabă, trebuie să progresezi constant, stăpânind fiecare pas al călătoriei înainte de a avansa mai departe. Credința și voința neclintite sunt cele care alimentează curajul de a persevera în ciuda dificultăților sau întârzierilor.
Cu toții trebuie să începem de undeva. E de muncă pentru cei care abia încep, e de muncă pentru cei deja pe drum. Răbdarea și moderația sunt regula. Exercițiul excesiv poate duce la supra-meditație, care nu are un rezultat pozitiv. Exersează timp de aproximativ cincisprezece minute, cel puțin o dată sau de două ori pe zi.